Carpații Orientali
Parcul a fost înființat în anul 2004, cu scopul de a proteja speciile de faună și floră.
Cu o suprafață de 47.207 ha, Parcul Național Munții Rodnei constituie una dintre cele mai mari arii protejate din nordul Carpaților Orientali, și al doilea parc național, ca mărime, din România.
Parcul național Rodna
Parcul Național Munții Rodnei este desemnat internațional ca Rezervație a biosferei de către Comitetul UNESCO, în cadrul programului "Omul și Biosfera"
Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Maramureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Moisei și Săcel și al orașului Borșa) și în cea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud (pe teritoriile comunelor Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Șanț și Telciu și pe cel al orașului Sângeorz-Băi).
Importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. A fost organizat în anul 1990 atunci când Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui număr de 13 parcuri naționale printre care și Parcul Național Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafețele de fond forestier din parcurile naționale, nu și la suprafețele ce conțin goluri alpine.
Suprafața actuală este cea stabilită în anul 2002 de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului. Din suprafața totală de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979.
Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară (SCI) cât și ariei de protecție specială avifaunistică (SPA) - Munții Rodnei
Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, Pajiști boreale si alpine pe substrat silicios, Fânețe montane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum,
Sursa: Romaniasalbatica.ro
Pe teritoriul parcului au fost inventariate peste 1100 specii de plante superioare, atât comune, cât și unele ce reprezintă rarități floristice, ocrotite prin lege. Printre acestea din urmă se numără: opaițul Munților Rodnei (endemism local), laleaua pestriță, floarea de colț, narcisa, bulbucul de munte, crucea voinicului, ghințura galbenă, vulturica etc. Pădurile specifice zonei se întind până la 1 600-1 700m altitudine, acestea fiind bine delimitate și etajate. Dacă până la 1 300-1 400m întâlnim pădurile de fag, cele de molid și brad mai urcă până la 1 500m. De la 1 600m în sus se găsesc tufărișurile de jneapăn și afin.
FAUNA
Suprafața întinsă a parcului, precum și relieful acestuia, au determinat o diversitate faunistică bogată, reprezentată de amfibieni, reptile, pești, păsări și mamifere, dintre care numeroase sunt specii relicte și endemice. Pârâurile și râurile oferă un habitat prielnic pentru boiștean, lipan și păstrăv, des întâlniți în apele de deal și de munte. În anumite habitate se întâlnește și o specie relict, șopârla de munte. Dintre păsări, în Munții Rodnei se mai poate întâlni o specie foarte rară în România, cocoșul de mesteacăn, această zonă fiind una dintre puținele în care pasăre mai poate fi întâlnită. Parcul mai oferă habitate specifice pentru acvila de munte, acvila țipătoare mică, șoim călător, uliu porumbar, cocoș de munte, huhurez mare și mic, minuniță, viespar etc. Mamiferele din zonă sunt reprezentate de specii caracteristice munților Carpați, cum ar fi cerbul, căprioara, capra neagră, ursul brun, lupul, vulpea, mistrețul, nurca, vidra etc.
ARII PROTEJATE ȘI REZERVAȚII NATURALE
În arealul parcului găsim două tipuri de zone de protecție, stricte (în care nu există intervenții antropice) și integrale (zone considerate ca fiind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului).
Arii protejate, obiective si
Rezervatii Naturale
Descriere Generală Munții Rodnei
Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare.
Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m altitudine).
Munții Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, Munții Rodnei sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali.
Vârful Pietrosu este cel mai înalt pisc muntos din Munții Rodnei cu 2.303 metri. De asemenea, este cel mai înalt vârf din întregul lanț al Carpaților Orientali, fiind împărțit între județele Maramureș și Bistrița Năsăud.
Ineu (Inău) este un vârf muntos, al doilea ca înălțime, din Munții Rodnei, cu altitudinea de 2.279 m. Face parte din Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.
Surse text: Primăria Comunei Șanț, Wikipedia.org
Surse imagini: Primăria Comunei Șanț, Wikipedia.org, Infopensiuni.ro, www.informatii-romania.ro
Trasee Montane si Hărți
În secțiunea de mai jos găsiți trasee montane și hărți interactive puse la dispoziție de Muntii-Nostri.ro atât pe website cât și sub forma unei aplicații pentru dispozitive mobile Android si iOS.
 |
 |
03MN26: Şanţ - Vf. Cobăşel - Vf. Ineuţ Legătura Șanț - Alpina Blazna - Roșu - Ineuț
Traseul nr. 26 Cruce Albastră este un traseu de pătrundere în arealul Crestei principale a Munților Rodnei, ce se face în prima parte într-un urcuș continuu, de-a lungul drumului de acces către Complexul Turistic Alpina Blazna. Drumul continuă spre Cabana Diana, de unde urcă rând pe rând peste Vârful Cobășel, Vârful Roșu și Vf. Ineuţ până la altitudinea de 2222 m în creasta principală.
Este un traseu pe durata a 5.5 - 6 h de drumeție, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de peste 2000 de m, ceea ce-l clasifică ca un traseu de dificultate medie / dificilă.
Vezi traseul complet aici; Sursa: muntii-nostri.ro
Munții Rodnei: Pasul Rotunda - Culmea Gajei - Vf. ineuț Pasul Rotunda - Culmea Gajei - Vf. ineuț
De pe vf. Nichitaș ieșim de pe traseul clasic de vară spre șaua Gajei, mai aproape de creasta matematică și începem urcarea până în culmea Gajei.
Ajunși în șaua Gajei, panta se întețește și trecem de pe schiuri la colțari și piolet, admirând din când în când întreaga culme a Gajei, parcursă pe schiuri și pe care o lăsăm acum în urmă.
Urmează urcușul final pe piciorul nordic al Ineuțului, mai aproape de creasta principală, admirând în stânga noastră piramida Vârfului Roșu.
La capătul ascensiunii, ajungem pe Vf. Ineuț (2222 m), fratele mai mic al Vf. Ineu (2279 m) aflat în apropiere.
Descarcă traseele montane oferite de e-munte.ro
Descarca toate traseele montane disponibile, oferite de e-munte.ro în Munții Rodeni într-un singur fișier .pdf - în acest fel se pot folosi Offline.
